 |
Invitatie in Carpati
An 3/ #6 (iunie) 1999 |
|---|
|
Invitatie in Carpati
An 3/ #6 (iunie) 1999 |
|---|
| =drumetie= | =turism= | =alpinism= | ||
|---|---|---|---|---|
| =cuprins= | =autor= |
se distribuie gratuit
|
|
||
|---|---|---|---|
| =coperta= | =continuare= | =autor= | |
|
Vara isi face simtita prezenta, caldarimul orasului imprastie valuri fierbinti, gindul se indreapta catre aerul proaspat al Muntelui, catre multdorita vacanta. Pina atunci Invitatie in Carpati incearca sa va aduca o vaga senzatie de racoare ajutindu-se si de imaginile primite de la Claudiu Falub. Chiar daca gradele de pe termometru nu coincid cu anotimpul in care au fost facute pozele (autori: Radu Pavel si Claudiu Falub), sper ca efectul lor sa fie benefic. Ii multumesc lui Claudiu si va reamintesc ca
|
||
Rodna: Din Tarnita Birsanului catre Pietrosul (foto: Radu Pavel) |
Inainte
de a merge mai departe tin sa va recomand un alt site de web cu specific
montan. Multi dintre dumneavoastra s-ar putea sa il cunoasca deja dar,
pentru cei care inca nu au aflat, o vizita la
va fi mai mult decit edificatoare. Articolele de acolo se schimba periodic dar serviciul mountainmail.com va va anunta prin e-mail (daca v-ati exprimat acesta dorinta) modificarile produse. |
|
|
In urma unui "complot" desfasurat prin intermediul listei Alpinet, este pe cale sa apara un web-ring dedicat Muntilor Carpati. Mai multe amanunte veti gasi in numarul urmator sau, daca vreti sa aflati direct, nu aveti decit sa va abonati si dumneavoastra la lista de discutii. .
|
||
| Ultima
ora:
Ploile torentiale cazute in ultimele saptamini au avut si efecte nedorite. Atragem atentia celor care intentioneaza sa strabata urmatoarele zone: |
Rodna: De pe vf. Buhaescu Mare spre Maramures (foto: Radu Pavel) |
| =cuprins= | =continuare= | =autor= |
|---|
Rezervatia Pietrosul Rodnei
| Rodna, "Fagarasul" din nord, adaposteste una dintre cele mai vechi rezervatii naturale din Romania. Situata in jurul virfului Pietrosu (2303m) ea este cuprinsa intre urmatoarele limite: la vest, piriul Dragos pina la confluenta cu valea Gropii si apoi pe culmea spre virful Rebra (2221m) si Buhaescu Mare (2119m); in continuare pe valea Buhaescului pina la Gura Noaselor si, de aici, pe valea Repede pina la liziera padurii; in partea nordica limita urmareste linia de separatie intre padure si finete intersectind Piciorul Piatra Alba, valea Pietrosului, Piciorul Mosului si valea Hotarului. | |
Rodna: Vf. Buhaescu Mare vazut de pe Vf. Pietrosu (foto: Radu Pavel) |
Ideea
infiintarii unei rezervatii in Muntii Rodnei a aparut in 1923 si ii apartine
lui Alexandru Borza. Ingrijorat de disparitia caprei negre din masiv acesta
propunea infiintarea unei zone protejate care urma sa cuprinda Pietrosul,
Ineul, Corongisul si imprejurimile lor. In 1924 Gradina Botanica din Cluj
primeste in grija o suprafata de 183 de hectare situata in jurul virfului
Pietrosu.
Rezervatia Pietrosul Rodnei va capata statut juridic deabia in 1932. In 1962 aria protejata se extimde ajungind la 2700 de hectare, dintre care 750 de hectare au regim de protectie absoluta (zona stiintifica). |
| In
perioada 1962 - 1967 are loc repopularea masivului cu capra neagra iar
in 1973 sint lasate in libertate mai multe familii de marmote.
Ultima extindere are loc in 1974 cind suprafata rezervatiei se mareste cu inca 600 de hectare. In 1997 Rezervatia Pietrosul Rodnei este inglobata in Parcul National al Muntilor Rodnei. In viitorul apropiat, ca urmare a unui proiect al Societatii Ecologiste Maramures, vor fi aduse in rezervatie si citeva perechi de vultur barbos (zagan). In interiorul rezervatiei se afla trei circuri glaciare care adapostesc si lacuri: Iezer, Buhaescu si Gropi. Lacul Iezer (Iezerul Pietrosului) este al doilea ca marime din masiv, dupa lacul Lala Mare. |
|
| Importanta
acestor zone de protectie apare evidenta chiar in cuprinsul masivului unde
agresiuni de tot felul combinate cu lipsa unor masuri eficiente au lasat
urme. Cei care au strabatut zona lacului Lala au putut observa la fata
locului impactul barbar asupra Muntelui.
Deschiderea (in 1971 !) drumului catre lac, drum "pentru valorificarea
fructelor" dupa cum era specificat in proiect, a avut urmari grave
asupra mediului inconjurator, distrugerile provocate jnepenisului fiind
doar inceputul unor transformari, din pacate, extrem de greu de corectat.
Imprejurimile Pietrosului au fost ceva mai norocoase din acest punct de vedere, un merit important revenind existentei Rezervatiei. |
Rodna: Creasta Piciorul Mosului si Vf. Pietrosu (foto: Claudiu Falub) |
| Chiar
daca prezenta unor zone protejate provoaca putina bataie de cap celor obisnuiti
cu mersul liber pe Munte,
nevoiti astfel sa indeplineasca niste formalitati suplimentare, ele sint,
din pacate, necesare.
Este bine de stiut ca accesul in Rezervatia Pietrosul Rodnei nu este interzis dar ca el este controlat. Daca traseul pe care doriti sa mergeti intersecteaza perimetrul Rezervatiei Pietrosul Rodnei, atunci va este necesar un permis de acces. Aceasta se va solicita inainte de a intra pe teritoriul Rezervatiei, de la Ocolul Silvic din Borsa (aflat pe strada Zorilor, telefon 062-342137) |
|
| =cuprins= | =continuare= | =autor= |
|---|
Traversarea Rezervatiei Pietrosul (Rodna)
|
In aceasta luna Invitatie in Carpati va propune o vizita in interiorul rezervatiei Pietrosul Rodnei. De fapt este vorba traseul "clasic", cel care traverseaza rezervatia iesind in preajma virfului Pietrosul (2303m). Strabaterea rezervatiei presupune obtinerea in prealabil a permisului de acces. |
Rodna: Creasta Piciorul Mosului vazuta din Caldarea Iezerului (foto: Radu Pavel) |
Plecarea
este din Borsa, chiar din centrul localitatii. Dupa spital, traversam Viseul
si, la prima raspintie, alegem strada ce urca in stinga. In scurt timp
iesim dintre case si continuam sa urcam pe drumul ce duce pe dealul Ternii.
Se vede deja zona inalta a masivului.
Drumul coboara in Curmatura Ternii (ramificatie spre dreapta, spre catunul Suhotca). In cele din urma drumul ne va scoate la limita rezervatiei, in apropierea unei casute a paznicilor (izvor!). Acelasi drum se continua si in interiorul rezervatiei. Urcam serpuit si traversam firul vaii ce isi are obirsia in Caldarea Zanoaga Mare. Trecem pe fata nordica a Piciorului Mosului urcind continuu pina la iesirea la golul alpin (vedere catre Caldarea Zanoaga Mare). |
| Depasim
intersectia cu o poteca ce vine din partea dreapta, apoi o zona cu stinci
mai proeminente si ajungem la baza Caldarii Iezerului, cuprinsa intre peretii
ce se lasa din culmile Pietrele Albe (2061m)
si Grohotul (2203m). Dupa o coborire usoara ajungem linga casa statiei
meteorologice (1785m).
Traversam piriul Iezerului si apoi urcam pe dreapta vaii pina linga malul lacului Iezer (1826m).
|
|
 |
|
|
Dupa 3 ore si jumatate de mers (de la plecarea din Borsa) un popas pentru cercetarea imprejurimilor este binevenit. Spre vest se desfasoara spectaculoasa creasta a Mosului, care urca din Saua Mosului (1845m) pina pe virful Pietrosul. Undeva pe la mijloc se afla Ciocul Vulturului, o stinca de o forma mai aparte, de unde si denumirea ce i-a fost data. In partea cealalta a crestei, peste muchie, se gaseste Caldarea Zanoaga Mare. (vezi si revista Muntii Carpati, numarul 4 din 1998, pag. 42). Spre sud caldarea este inchisa de Custura Pietrosului continuata spre est de culmea Piatra Alba. |
|
| De
la lac poteca se indreapta spre fundul caldarii, aproximativ paralel cu
Creasta Mosului. Urcam in serpentine scurte printre bolovani. Poteca ne
scoate in creasta, in apropierea virfului Pietrosul.
Pentru a pune piciorul pe virf ne abatem putin din poteca (15 minute). Merita. Revenim si continuam drumul catre sud coborind creasta pina in Curmatura Pietrosului (2114m). Depasim o poteca ce se lasa spre sud-est, spre Valea Buhaescu, pe linga Taurile Buhaescului. In fata se ridica virful Rebra (2221m) pe care sintem nevoiti sa il urcam. Bineinteles, dupa ce am ajuns pe virf, il vom cobori pe versantul opus pina in Curmatura Buhaescului (2073m). Din acest loc se desprinde spre dreapta (vest) o poteca de coborire in Valea Gropii. Un ultim efort si ajungem si pe virful Buhaescu Mare (2119m). |
Rodna: Pe virful Rebra (foto: Radu Pavel) |
| De
la plecarea din Borsa au trecut sapte ore.
Imediat dupa virf urmeaza o coborire de 15-20 de minute pina in Tarnita La Cruce (1984m), importanta raspintie de poteci. In apropiere exista si un mic izvor. Sintem in creasta principala a masivului si intilnim marcajul banda rosie. |
|
| In
functie de planurile facute inainte de plecare putem sa ne indreptam spre
vest, spre virful Gropi (2063m) si apoi sa
coborim pe culmea Batrina sau sa urmam creasta spre sud-vest peste virful
Obirsia Rebrii (2052m) unde, intre virful Cormaia (2033m),
virful Repede (2074m) si virful Negoiasa Mare (2041m) se
intersecteaza mai multe poteci.
Din motive de spatiu, atit harta cit si descrierile cuprind numai citeva din elementele traseelor. Duratele indicate sint orientative. |
| =cuprins= | =continuare= | =autor= |
|---|
|
Cabana Puzdrele (1976)
Cabana Puzdrele (1984) |
Cabane care nu mai sint Cabana Puzdrele
A fost situata in Valea Negoiescului, pe versantul nordic al masivului, sub caldarea Zanoaga Galatului. Altitudine: 1540 m. Istoric: Constructia originala a fost ridicata in 1904, dar numai dupa sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial a capatat o destinatie turistica. Din pacate si aceasta cabana a avut parte de soarta trista a multor case de adapost din Carpati. Nepasarea, lipsa unor atit de necesare operatii de intretinere (prin anii '80 cabana Puzdrele ajunsese aproape o ruina), focul distrugator sint chiar si astazi cauzele disparitiei acestor atit de utile adaposturi. |
| =cuprins= | =continuare= | =autor= |
|---|
Desi numarul 14 (/1999) al revistei Muntii Carpati a aparut de ceva timp si pentru ca nu am reusit sa includ prezentarea sa luna trecuta (din motive de sincronizare), o voi face acum. Chiar daca pentru multi dintre dumneavoastra nu mai reprezinta o noutate, voi respecta totusi traditia. Iata citeva titluri din cuprinsul revistei: |
|
|---|---|
|
precum si
|
| In schimb Muntii Carpati numarul 15 (/1999) este o aparitie recenta (inca). | |
 |
si |
| =coperta= | =cuprins= | =autor= |
|---|
Invitatie
in Carpati #6
(iunie) 1999
Observatiile dumneavoastra sint asteptate la adresa iic-owner@onelist.com |
||
|---|---|---|
Rodna: Spre vf. Pietrosu (foto: Radu Pavel) |
Contributiile
cititorilor reprezinta un ajutor important pentru existenta in continuare
a Invitatiei in Carpati.
Primim cu placere orice
fel de materiale care se incadreaza in tematica publicatiei.
|
|
| Incurajam
orice modalitate de redistribuire. Singura conditie pe care o punem consta in pastrarea formei si a continutului nemodificate. Daca doriti sa renuntati la abonament, puteti sa o faceti oricind trimitind un mesaj la adresa: |
||
| =coperta= | =cuprins= |
|---|
